Cofrare beton amprentat


Cofrare beton amprentat

Calitatea betoanelor amprentate este determinata de o serie de factori :

materiale, compozitia si executia betonului, precum si  în primul rand, de calitatea cofrajelor. Toate conditiile generale de alcatuire a cofrajelor sunt obligatorii si la betoanele, aparente, în plus exista conditii speciale ca grad de precizie de executie si montare, de etansare si rigidizare.

a. Materiale constructii. Cofrajele se pot face din material lemnos, din me­tal sau din materiale plastice.

Pentru betoanele amprentate monolite cu parament brut se folo­sesc în special cofrajele din material lemnos.

Materialul lemnos, în special cel pentru astereala, trebuie sa fie de buna calitate, deoarece fata vazuta a betonului este chiar fata asterelii. Astereala se poate executa din placaj cu film de baehelita (tego) de 8 sau 15 mm grosime, sau din scanduri de brad brute sau geluite.

1 Prin combinatii intre aceste materiale sau chiar cu un singur material, se pot obtine aspecte si nuante diferite ale betonului amprentat, datorita faptului ca materialele care au o absorbtie de apa mai redusa, de exemplu placajul tego, fac ca betonul sa capete o nuanta mai deschisa decat cele cu o absorbtie mai mare, de exemplu scandurile de brad. La fel, în dreptul nodurilor scandurilor de brad (care au o absorbtie mai redusa) betonul va avea o culoare mai deschisa decît în rest.

Pentru executarea cofrajelor s-au folosit si foi din PFL dur, dar rezultatele nu au fost favorabile, întrucît ele formeaza mici ondu­latii si suprafetele betonului rezultau cu unele zone rugoase în consecinta acest material nu este recomandat.

1)    Placajul tego trebuie sa fie fara zgarieturi sau alte defecte, care ar apare pe fata betonului.

Aderenta peliculei de film tego de placaj trebuie sa fie foar e buna, pentru ca altfel se smulg portiuni de pelicula, care adera de suprafata betonului.           

La primele utilizari, aderenta dintre placaj si beton este foarte redusa, însa creste dupa cateva betonari; din aceasta cauza, dupa 2—3 utilizari placajul trebuie uns cu o substanta decofranta. Dupa 8   10 turnari de betoane amprentate, cofrajele respective nu mai pot fi utilizate

 Daca se folosesc scanduri brute, suprafata betonului rezulta mai rugoasa si fibrele lemnului mai aparente în beton, daca se folosesc scanduri geluite, suprafata betonului  amprentat va rezulta mai lisa, iar urmele fibrelor mai slabe.                                                                                              

3)    Scandurile de rasinoase prelucrate scot în evidenta mai mult fibrele lemnului; scîndurile se tin cu fata care va veni în contact cu betonul în acid clorhidric diluat (o parte acid si 2 4 parti apa) timp de 2—4 h. Se scot din acid, se tin circa 6 h în aer pentru ca sa se evapore acidul, apoi se usuca.

Se face apoi o solutie de ardere cu 6% parafina încalzita la 40—50°C si amestecata2—3 min cu 94% motorina.                                                                                                _

Solutia se întinde pe fata scandurii cu o pensula, se aprinde si se lasa sa arda pana si stinge. Aceasta operatie se repeta de 3 ori.

Arderea scîndurilor se poate face si cu lampa de benzina, fart solu?ie, dar rezultatele sunt mai putin bune.

Dupa terminarea arderii, fetele scandurilor se freaca cu peria de sarma.

4)    Ramele pe care se bate astereala se confectioneaza din rigle de brad de 6x6 cm, 8X8 cm sau dulapi de 5X10 cm.

5)    Etansarea rosturilor dintre panourile de cofraj se realizeaza prin dispunerea, între panouri, a unor fîsii din carton mucava de 3 mm grosime, din polistiren celular de 4—5 mm grosime sau din lemn moale de 6—12 mm grosime. Fîsiile se fac cu latimea egala cu grosimea asterelei si a ramei. Etansarea se realizeaza prin strîngerea panourilor cu niste piese metalice din profil U.

  1. Alcatuirea cofrajelor. Astereala cofrajelor trebuie sa fie foarte bine fixata de rama prin suruburi de lemn sau cuie, dispuse alternativ pe doua randuri, la distante de maximum 10 cm. Dimen­siunile panourilor trebuie respectate riguros, toleranta maxima la lungime si latime fiind de +2 mm. Toate panourile trebuie sa aiba aceeasi grosime, iar fata asterelei trebuie sa fie în acelasi plan.

Daca rosturile dintre scandurile asterelei se deschid datorita uscarii, ele trebuie tencuite cu pasta de ciment si aracet în propor­tie de 2/1—4/1. Dupa stemuire, pasta de ciment-aracet se sterge cu carpe, întrucît în caz contrar partea ramasa adera de beton, modificandu-i aspectul.

  1. Tratarea cofrajelor înainte de turnare. Pentru a se reduce aderenta dintre scandurile asterelei cofrajelor si beton este necesar ca acestea sa fie unse cu o substanta decofranta. Substantele de- cofrante trebuie verificate ca reduc suficient aderenta si ca nu pro­duc pete pe suprafata betonului amprentat.
  2. Una din substantele verificate este o solutie de motorina cu adaos de 60/o parafina. înainte de apli­carea substantei decofrante panourile trebuie sa fie bine curatate si usioaite. Solutia calda se aplica, într-un singur strat subtire, cu pensula sau perii din par moale.
  3. Realizarea rosturilor marcate si a muchiilor. Rosturile pot fi lasate netede sau pot fi profilate.

1) Rosturile netede rezulta atunci cand materialul de etansare se dispune la fata asterelii panourilor. Pe fata betonului amprentat ros­turile apar ca fîsii netede, lise, de o culoare mai închisa decît fon­dul — datorita gradului mai mare de absorbtie a materialului de etansare decît al asterelii cofrajului.

Pentru ca fata betonului sa apara neteda este necesar ca betonistii sa nu înceapa turnarea decat dupa ce vor fi verificat ca fetele panourilor care vin în contact cu betonul sunt absolut în acelasi plan (trebuie observat ca la strangerea finala a panourilor sa nu se produca unele decalari între panourile vecine).

1)  Rosturile profilate se pot realiza înauntrul sau în afara su­prafetei generale a betonului.

Rosturile profilate în adancime se realizeaza prin dispunerea fîsiilor de etansare cu 8—10 mm în afara fetei asterelii, grosimea lor fiind de 6—12 mm, în functie de rigiditatea materialului folo­sit: lemn moale, cauciuc etc. In acest caz este necesar ca materia­lul de etansare sa fie suficient de rigid ca sa nu se deformeze în timpul turnarii betonului.

Rosturile pot fi profilate si în afara de suprafata generala a betonului daca fîsia de etansare este trasa în interiorul rostului dintre panourile de cofraj. în fata fîsiei de etansare, dar tot în interiorul rostului dintre panouri, se monteaza o sipca triunghiu­lara de lemn.

2)    Muchiile vii sau tesite la stîlpi si grinzi se realizeaza, folosinduse panouri de cofraj cu margini drepte. In acest caz exista pericolul ca la decofrare sa se rupa unele muchii.

Realizarea unor muchii tesite este mai usoara. în acest caz se monteaza sipci triunghiulare în colturile cofrajului.

e. Cofraje pentru fete aparente în relief. Se pot realiza supra­fete de beton în relief fixînd pe astereala cofraj elor fîsii de lemn, cauciuc, material plastic sau placi din cauciuc sau material plastic, profilate.

Problema importanta în acest caz este aceea a fixarii perfecte a fîsiilor sau placilor de astereala, pentru ca daca una din mu­chii se desprinde de astereala, se creaza rosturi în care intra laptele de ciment stricînd aspectul fetii betonului amprentat.

Pentru evitarea unor astfel de deficiente este necesar ca ele­mentele de relief sa fie fixate prin suruburi dese care patrund prin astereala si se prind de un guler, format de scanduri sau dulapi si dispus sub astereala. în cazul în care, cu toate aceste masuri, marginea unora din reliefuri s-ar fi desprins, rosturile între relief si astereala trebuie neaparat închise. închiderea se face prin matare, cu o pasta de ciment si aracet, cu o zi înainte de turnare; daca rosturile sunt mari ele se înfunda întai cu cîlti si apoi se mateaza. în nici un caz nu este permis sa se toarne beton în cofraje care ar prezenta astfel de deficiente, pentru ca reparatii nu se mai pot face si lucrarea ramane compromisa.  sînt 'aratate doua posibilitati de realizare a pa­nourilor de cofraj profilate prin fixarea pe astereala panourilor de cofraj a unor sipci de lemn triunghiulare sau trapezoidale

Rigidizarea panourilor se realizeaza cu clesti, calosi, buloane de strîngere, sarma zincata.

Elementul de strangere, care traverseaza cofrajul, trebuie etan­sat pe fiecare parte, cu o garnitura din cauciuc sau material plas­tic, pentru a nu se produce scapari ale laptelui de ciment

onfectionarea sipcilor se face de obicei din dulapi de brad cu grosimea de 38—48 mm. Margimarea lor trebuie sa fie tesita pentru a se permite decofrarea.

Reliefurile din lemn, în special, cele din scanduri brute, trebuie bine udate timp de 2—3 h înainte de turnarea betonului, sau tra­tate cu substante decofrante, pentru ca sa nu adere de beton.

Betonistii trebuie sa fie atenti ca stratul de beton amprenatat de acoperire a armaturilor (netinînd seama de grosimea reliefurilor) sa nu fie mai mic decît cel prevazut în proiect.

Aceasta metoda de profilare a suprafetei se poate combina cu cea de prelucrare a scandurilor prin ardere. Un exemplu de apli­care este la stalpii si grinzile sediului Trustului Brasov. Scandurile negeluite si sipcile trapezoidale, au fost unse cu o solutie de motorina cu 5—7% parafina, careia i s-a dat foc; dupa terminarea arderii, scandurile s-au frecat cu o perie aspra. Aspectul betonului amprentat realizat a fost foarte frumos.

f. Cofraje metalice. Cofraj ele metalice se fac din tabla de otel profilata si rigidizata cu profile metalice. Costul acestora fiind mult miai mare delcat a celor din lemn, utilizarea nu rezulta avan­tajoasa decat în cazul posibilitatilor de folosire de un numar mare de ori, cum este — obisnuit — cazul elementelor prefabricate (50—150 ori). 

Se pot realiza betoane amprentate cu fete profilate prin presarea tablei asterelei în matrite speciale.          

g. Cofraje din materiale plastice. Prin folosirea cofrajeior din materiale plastice se pot realiza suprafe?e impecabile de beton, atat netede, cit si profilate.

Utilizarea lor este însa înca limitata din cauza unor inconve­niente de ordin tehnic, precum:

—   dificultati în fixarea panourilor din plastic de elementele de rezistenta ale cofrajeior, întrucat substantele de lipit cedeaza uneori din cauza variatiilor mari de temperatura si umiditate;

—   masele piastice obisnuite nu se comporta multumitor la tem­peraturi ridicate la care sunt supuse în cazul prefabricatelor tratate termic;

—     costul materialelor plastice este înca relativ ridicat.

In ultimii ani, în strainatate s-au realizat materiale plastice care au dat rezultate foarte bune; folosirea lor însa nu este înca generalizata.

Preturibeton.ro , executa lucrari de beton amprentat la preturi fara concurenta oferind garantie 3 ani pentru lucrarile de beton amprentat executate. Preturibeton.ro comercializeaza materiale necesare pentru realizarea lucrarilor de beton amprentat .

Stiri


Termopane ieftine in Bucuresti si Ilfov

Incepand cu anul 2017, Heracles Imob Srl. devine partener cu Preturi-termopane.ro, un proiect ce reprezinta o echipa cu peste 13 ani de experienta in executia si montajul tamplariei Pvc. si de aluminiu. dar si in montarea rulourilor de aluminiu si a oricarei lucrari conexe.

Preturi-termopane.ro, isi doreste sa devina principalul mijloc de informare pentru cei interesati de achizitia de tamplarie Pvc si de aluminiu cat si un instrument de baza in alegerea si achizitia a tamplariei Pvc.

Pentru detalii si preturi va rugam vizitati www.preturi-termopane.ro

...mai mult

LACURI SI VOPSELE PENTRU FINISAREA LEMNULUI

LACURI SI VOPSELE PENTRU FINISAREA LEMNULUI

Lacurile sînt solutii ale unor substante organice nevolatile capabile sa formeze, dupa aplicarea lor pe un suport, pelicule aderente si compacte. Sunt transparente, incolore sau slab colorate.  

...mai mult

Adezivi pentru industria lemnului

     ADEZIVI PENTRU INDUSTRIA LEMNULUI

In cadrul industriei de prelucrare a lemnului, asamblarea cu adezivi joaca un rol important, fiind folosita atît la fabricarea placilor cît si la asamblarea fixa a produselor finite din lemn.

...mai mult

Prepararea mortarelor

PREPARAREA MORTARELOR

Mortarele se prepara din nisip amestecat cu liant si cu apa. Aceste amestecuri au proprietatea de a se întari, capatand dupa un timp anumit o rezistenta importanta. In ce priveste mortarul proaspat, acesta trebuie sa adere bine la suprafata caramizii, a pietrei sau a betonului, sa aiba o culoare uniforma si o consistenta potrivita

...mai mult

Toate strile

Parteneri Materiale


...

Statii Beton Romania

Mai mult