Materiale de constructii pentru zidarie


Materiale de constructii pentru zidarie

MATERIALE PENTRU LUCRARI DE ZIDARIE

  1. AGREGATE PENTRU MORTARE SI BETOANE

Agregatele sunt materiale de rezistenta care se folosesc la prepa­rarea mortarelor si a betoanelor. Acestea sunt: nisipul, pietrisul sau piatra sparta si balastul.

1. Nisipul (STAS1) 1667-54).

Este agregatul ale carui granule, provenite din sfaramarea natu­rala sau artificiala a rocilor, au dimensiunile sub 7 mm (toate granu­lele trec prin ciurul cu ochiuri de 7 mm). 

Nisipul se gaseate în prundisul raurilor, în lacuri, în mare si în cariere. Cand se obtine prin sfaramarea rocilor cu concasoarele, se numeste nisip de concasare.

Dupa marirea granulelor, nisipul se clasifica în urmatoarele sorturi:

nisip fin, cu granule de........................................................ 0>2    1  mm

nisip mijlociu, cu granule de................................................... 4    mm>

nisip mare, cu granule de....................................................... >     7 mm-

Pentru a fi utilizat în constructii, nisipul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:  

— sa provina din roci dure, fiind aspru la pipait, iar frecat între degete, sa scartaie; din acest punct de vedere, cel mai bun este nisipul silicios, care are granule colturoase, nu rotunjite, ca cel de rau sau de mare;

— sa fie curat, neavand între granule saruri minerale alterabile, urme de sulf, bucatii de argila si resturi de natura organica; nisipul amestecat cu argila sau alte materii straine murdareste palmele cand este frecat, în care caz trebuie sa fie spalat;

—     sa nu provina din roci alterate.

») Standardul de stat, denumit prescurtat STAS, contine prescriptii cu caracter de lege referitoare la produse (caracteristici, metode de verificare, conditii de ambalare, marcare, receptie, transport si depozitare), la constructii si instalatii (date constructive, prescriptii de proiectare sau de executie si conditii de receptie a lucrarilor) etc.

Nisipul se întrebuinteaza la prepararea mortarelor pentru zidarii si tencuieli, precum si la prepararea betoanelor. Utilizarea nisipului de mare nu este permisa decat cu avizul laboratorului în ce priveste realizarea rezistentei necesare, fara a utiliza prea mult liant.

Depozitarea nisipului pe santier se face în locurile indicate prin proiectul de organizare, în figuri geometrice cat mai regulate sau în silozuri de obicei de lemn. Figurile au înaltimea (h)

de 1,2—1,3 m, asa încat se poate considera ca pe 1 m2 de teren se depoziteaza circa 1—1,2 m3 nisip. Terenul trebuie sa fie cat mai plan sau cu o panta foarte mica, sa permita scurgerea apelor în caz de ploaie si sa fie curatit de vegetatie.

Nisipul depozitat se masoara la figura sau la siloz; nisipul adus cu autocamionul sau cu vagoanele se masoara la autocamion sau la vagon.

2. Pietrisul sau piatra sparta (STAS 1667-54)

In aceasta categorie intra agregatele cu diametrul granulelor de 7—70 mm.

Pietrisul provine din sfaramarea naturala a rocilor purtate si rotunjite de ape. El se gaseste în rauri si paraie, precum si în cariere. Alteori provine din sfaramarea rocilor cu ajutorul concasoarelor, cand se numeste piatra sparta.

Dupa marimea granulelor, pietrisul se clasifica în urmatoarele sorturi:

pietris marunt, cu granule de ............................................. 7—15 mm;

pietris mijlociu, cu granule de............................................. 15—30 mm;

pietris mare, cu granule de.................................................. 30—70 mm.

Pietrisul este folosit la prepararea betoanelor, cand trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

—   sa provina din roci rezistente, fetele granulelor fiind aspre la pipait;

—   granulele sa aiba o forma cat mai rotunjita, pentru ca betonul sa fie mai usor lucrabil si sa se compacteze bine; forma lunguiata sau lata nu este indicata pentru betoane;

—  sa fie curat, astfel încat frecat între palme sa nu lase urme de argila sau alte impuritati; în caz contrar, trebuie spalat.

Utilizarea pietrisului la executarea betoanelor se face dupa marimea granulelor, astfel:

la beton simplu, pietris cu granule de  ..............................  7—70 mm;

la beton armat, pietris cu granule de ................................  7—30 mm;

la elemente subtiri de beton armat cu armaturi dese,

pietris cu granule sub ................................................................  15 mm.

Pietrisul se depoziteaza pe santier în figuri regulate sau în silo­zuri, buncare etc.

Transportul pe santier se face cu , autocamioane sau vagoane. Volumul pietrisului continut într-un autobasculanta este de 0,500 — 0,800 m3; un autocamion de 3 t contine circa 2 m3 pietris, iar un vagon de 10 t, cca 6 m3.

3. Balastul (STAS 1667-54)

Este un amestec natural de nisip si pietris; se gaseste în raurî, paraie precum si în cariere de deal.

Proportia de nisip si pietris difera de la cariera la cariera. Bala­stul de buna calitate are în componenta sa nisip în proportie de o treime, iar marimea granulelor nu depaseste 70 mm.

Pentru a putea fi utilizat la prepararea betoanelor, balastul trebuie sa îndeplineasca de asemenea condiTiile de calitate cerute nisipului si pietrisului.

Depozitarea si masurarea balastului se face la fel ca la pietris.

  1. PIATRA NATURALA DE CONSTRUCTII

Dupa forma, dimensiuni si întrebuintare, piatra naturala de constructii se clasifica astfel:

piatra bruta, întrebuintata la zidarii aproape asa cum a fost scoasa din cariera, de forma neregulata, cioplita usor spre a i se îndeparta partile alterate si a putea fi asezata în zidarie; greutatea blocului nu trebuie sa depaseasca 25—30 kg, spre a putea fi manipulat de un singur om;

—     piatra cioplita, utilizata de asemenea la zidarii si care are fata vazuta cioplita din gros, iar fetele laterale cioplite la echer pe o adîncime de 3 — 7 cm;

—  piatra lucrata, folosita la zidarii aparente si placaje, lucrata regulat fie pe o fata — cand poarta denumirea de molon, fie pe toate fetele — cand se numeste piatra de talie si avand muchiile vii si lipsite de stirbituri sau crapaturi; volumul unui bloc atinge 0,15 m iar una din dimensiuni este de cel putin 0,70 m;

blocuri de piatra în greutate de 1 — 1,5 t, folosite ca elemente de rezistenta;

—  placaje, servind la îmbracarea zidurilor, iar uneori si la pardo­seli; se obtin prin despicarea, cioplirea sau taierea blocurilor de piatra cu ferastraul si au fata vazuta slefuita sau lustruita;

—  piese decorative (centuri, cornise, glafuri, coloane, trepte etc.), utilizate la cladiri monumentale, avînd fetele slefuite sau lustruite.

Pentru ca piatra de constructie sa poata fi utilizata la zidarii, placaje, pardoseli etc., trebuie sa îndeplineasca urmatoarele con­ditii:

—    sa fie rezistenta si neporoasa;

—  sa fie omogena, curata si fara puncte de alterare; sa nu contina cuiburi sau gauri cu pamant;

—    sa nu aiba crapaturi sau fisuri;

—- sa dea un sunet clar la lovirea cu ciocanul; daca sunetul este surd, piatra are pamant sau este fisurata;

—     sa reziste la înghet si dezghet repetat (sa nu fie geliva);

—     sa fie neteda în spartura, iar nu colauroasa; sa prezinte muchii vii atunci cand este prelucrata.

  1. PRODUSE CERAMICE

Produsele ceramice se obtin din argila amestecata cu diverse substante ajutatoare si arse la o temperatura ridicata. Cele mai folosite la zidarii sunt: caramizile pline obisnuite si dublu presate, caramizile gaurite, cele cu lamba si uluc, cele de placaj, blocurile ceramice cu goluri, caramizile smaltuite si cele refractare.

caramizii) si a caror sectiune totala este mai mica decît 15% din suprafata caramizii

Caramizile pline sunt folosite la executarea zidariilor, fiind produsul ceramic cel mai utilizat în constructii. _

Fabricarea caramizilor. Caramizile pot fi fabricate pe cale manuala sau pe cale mecanica.  

Caramida de mana — fabricata pe cale manuala în tipare este prea poroasa, de dimensiuni neuniforme, putin rezistenta si chiar

sfaramicioasa în unele ca­zuri. Din aceste motive, are o utilizare mai restrînsa si nu se admite a fi folosita în peretii de rezistenta ai cladirilor cu înaltimi mari.


Caramida presata — fa­bricata pe cale mecanica — prezinta urmatoarele avan­taje: are dimensiuni regu­late, rezistenta mai mare si porozitate redusa.

Pentru a putea fi utilizata, caramida trebuie sa corespunda anumitor conditii tehnice. Aceste conditii, precum si metodele de încercare a materialelor, în scopul determinarii proprietatilor lor, sunt sta­bilite prin STAS-uri. Pentru caramida plina presata, aceste prescriptii sunt cuprinse în STAS 456-57 si 457-57. Cele mai importante se refera la dimensiuni, caracteristici fizice si rezistenta.

Astfel, caramizile au forma paralelipipedica, muchiile drepte, fetele plane si dimensiunile aratate în tabel

In ce priveste caracteristicile fizice, caramida trebuie sa fie omogena, adica ’sa aiba o structura uniforma, cu granulatia fina, cu spartura poroasa si fara variatie de culoare în masa ei. _ Forma si dimensiunile caramizii trebuie sa fie regulate, _ iar fetele sa fie cît mai plane, netede, regulate si fara stirbituri la atingere

Caramida nu trebuie sa contina saruri sau alte substante, pentru ca acestea apar pe pereti, chiar prin tencuiala, producînd eflorescente, pete etc. De asemenea, nu trebuie sa prezinte crapaturi si goluri, pentru ca acestea împiedica cioplirea caramizii.

Caramida trebuie sa se ciopleasca usor, astfel ca prin lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa o suprafata plana. Ea trebuie sa aiba porozitatea redusa, însa suficienta pentru a asigura adeziunea usoara a mortarului. O porozitate prea mare conduce la absor­birea unei cantitati prea mari de apa, care prin înghet si dezghet produce sfaramarea caramizii; aceasta caramida este geliva si nu este buna pentru zidarii.

Dupa caracteristicile lor fizice, caramizile se clasifica în trei calitati:

—    calitatea A, folosita în special la zidarii aparente;

—    calitatea I;                                                  ‘

—    calitatea a Il-a.

în ce priveste rezistenta, caramida trebuie sa reziste atat la eforturile la care este supusa în constructie, cat si la cele la care este supusa în timpul transportului si al manipularilor.

Din acest punct de vedere, caramizile pline presate sînt de cinci marci: 50, 75, 100, 125 si 150, iar cele de mîna, de doua marci: 50 si 75 (Aceste cifre indica rezistenta medie la compresiune a cinci caramizi în momentul ruperii lor).

Utilizare. Caramida plina se foloseste în constructii la peretii exteriori si interiori de orice grosime.’

Nu se admite folosirea caramizii la executarea fundatiilor, pentru ca este un material scump în raport cu altele care pot fi utilizate în acest scop si pentru ca supusa în permanenta la ume­zeala se deterioreaza.

în combinatie cu bare sau retele de otel  beton se foloseste la alcatuirea zidariei armate.


Deseurile de caramida ramase pe santiere sau în fabrici, pot fi utilizate ca agregate pentru unele betoane usoare (de exemplu, la confectionarea blocurilor mici).

Depozitare. Pe santier caramizile se depoziteaza în stive, de obicei de cîte 200 caramizi, adica pe 12 rînduri de cate 16 caramizi plus 8 caramizi care ramîn deasupra . Stivele de 250 caramizi se aseaza pe 15 rînduri de cate 16 caramizi plus 10 caramizi deasupra.

Cand caramizile trebuie sa ramana pe santier mai mult timp, stivele se asaza în locuri ridicate, sub soproane sau numai acoperite cu scanduri.

2. Alte tipuri de caramizi

a)  Caramizi duble presate. La zidaria fatadelor aparente si la zidariile de mare rezistenta se folosesc caramizi dublu presate. Ele au forma si dimensiunile din fig. Aceste caramizi _ trebuie sa îndeplineasca aceleasi conditii de calitate ca si caramizile pline presate de calitatea A. In plus, ele nu trebuie sa prezinte crapaturi sau granule de var pe fata aparenta nici stirbituri pe muchiile acestei  fete.                                                                                         

Porozitatea lor este foarte redusa, iar rezistenta la înghet foarte mare. Marca acestor caramizi este cel putin 200.                                                                                 

b)    Caramizi gaurite. La zidaria peretilor despartitori si a peretilor de umplutura dintre stalpii cadrelor de beton armat se utilizeaza caramida gaurita care permite usurarea construc?iei. . In comparatie cu caramida plina, aceea gaurita este mai buna izolanta din punct de vedere termic si acustic.

Caramida gaurita poate avea formatul obisnuit cu doua goluri longitudinale, patru goluri transversale, ori  formatul dublu cu patru goluri longitudinale sau opt goluri transversale 

Caramida cu gauri multe, numita si caramida celulara, are o serie de gauri de sectiune patrata cu latura de 1 cm, asezate perpen­dicular pe fata mare a caramizii, în 5 siruri de cate 11 gauri .

Caramida gaurita si cea celulara trebuie sa îndeplineasca aceleasi  conditii de calitate ca si nisipul mai

trebuie sa fie mai omogena si de foarte buna calitate. La aceste caramizi nu se admit granule de var mai mari de- cît 2 mm.                             

Caramizi gaurite cu lamba si uluc (STAS 2945-55). La executarea pere­tilor despartitori neportanti caramizi gaurite cu lamba si uluc.. Aceste caramizi se folo­sesc la placarea fatadelor.

Ele trebuie sa corespunda conditiilor tehnice ale caaramizii pline dublu pre­sata. Forma si dimensi­unile caramizii de placaj sunt cele din fig. 30.

e)   Blocuri cera­mice cu goluri.

Aceste blocuri au forme si dimensiuni diferite, dupa cum sunt utilizate la alcatuirea planseelor, a peretilor sau a altor elemente de constructie. Blocurile cu goluri pentru pereti sunt mai mari decat caramizile obisnuite, înaltimea lor fiind un multiplu al grosimii car?amizii obisnuite, la care se adauga grosimea rosturilor.

Blocurile cu goluri pentru plansee au dimensiuni si forme diferite dupa tipul planseului .            ’

f)  Caramizi smaltuite. Pentru ornamentarea fatadelor se utilizeaza adeseori caramizi cu una sau doua din fetele laterale smaltuite si diferit colorate.

g)  Caramizi refractare. La captusirea cuptoarelor, a cosurilor si a diferitelor instalatii se folosesc caramizile refractare. Acestea se fabrica din argila refractara si au proprietatea de a rezista la temperaturi mai ridicate decît 1580° C, fara a se deforma sau prabusi (sub propria lor greutate).    

Pe langa rezistenta la temperaturi înalte, aceste caramizi pre­zinta si o constanta de volum la aceste temperaturi, cum si rezistenta la actiunea daunatoare a gazelor cu care vin în contact, Culoarea lor este galbuie-aurie; aceste caramizi au greutatea mai mare decat a celor obisnuite si sînt de diferite tipuri.

BLOCURI PREFABRICATE

a)  Blocuri mici. Acestea se fabrica pline sau cu goluri si au diferite forme. Principalele tipuri sunt: blocuri pline cu trei sau mai multe goluri patrunse, si blocuri cu goluri nepa­trunse (cu diafragma).

Dimensiunile normale de fabricatie ale blocurilor mici întregi sunt: 190x190x390 mm; se fabrica de asemenea blocuri juma­tati, trei sferturi etc.

Blocurile mici se fabrica de obicei din betoane usoare (în compo­zitia carora intra ca agregat zgura expandata sau alt material usor, iar ca liant, cimentul) turnate în tipare de lemn sau metalice; dupa întarirea betonului, blocurile se pun în lucrare.

Folosirea blocurilor mici de beton la executarea zidariilor pre­zinta urmatoarele avantaje: reducerea grosimii peretilor exte­riori ai constructiei si a greutatii lor, precum si utilizarea materia­lelor ieftine locale si a deseurilor industriale.

Blocuri mari. Acestea sunt prefabricate de dimensiuni mari destinate executarii zidariei peretilor. Ele se confectioneaza din betoane usoare sau de greutate mijlocie, turnate în tipare metalice. Uneori se folosesc blocuri confectionate din caramizi gata zidite.
  1. MATERIALE DE LEGATURA (LIANTI)

LianTii sunt materiale care au proprietatea de a lega între ele diferite agregate folosite în mortare sau betoane.

Liantii care au o importanta deosebita în constructii sunt cei minerali, care pot fi: naturali (argila) si artificiali (cimentul, ipsosul, varul).

Liantii artificiali pot sa se întareasca numai în aer, în care caz se numesc aerieni (varul si ipsosul), sau se pot întari atat în aer cat si în apa si atunci se numesc hidraulici (cimentul si varul hidraulic).

Lucrarile executate cu lianti aerieni, dupa ce se întaresc în aer (în mediu uscat), nu rezista bine la actiunea apei, pe cand cele executate cu lianti hidraulici, dupa întarire, rezista la actiunea apei.

1. Varul gras (STAS 146-53)

Varul este întrebuintat din cele mai vechi timpuri, avand în prezent o larga aplicare la prepararea mortarelor.

Fiind un liant aerian, el nu se poate întrebuinta la lucrari în apa sau în mediu umed (fundatii, subsol etc.).

Varul se obtine prin arderea pietrei de var (calcar) în cuptoare speciale, la temperatura de 1 000 — 1 200° C. Piatra de var trebuie arsa uniform în întregul cuptor, pentru a nu ramane bulgari nearsi care nu se pot folosi

Cînd piatra de var contine si alte materii în afara de calcar, varul are culoarea alba cenusie si se numeste var slab; cand piatra de var este curata, se obtine un var de culoare alba, numit si var gras.

Pe santiere, varul gras se aduce obisnuit sub doua forme:

—      var în bulgari, numit si var nestins;

—      var gras în pasta, numit si var stins.       

Pentru a fi întrebuintat, varul în bulgari trebuie stins, transformîndu-se într-un lichid laptos si uniform, numit lapte de var. Stingerea se efectueaza adaugandu-se peste var apa în cantitate de 2,5 — 3 ori volumul varului în bulgari.      .

Dupa STAS 146-53, varul gras în bulgari este de trei calitati. La varul de calitatea întîi, cantitatea de pasta de var obsinuta trebuie sa fie de cel putin 2,2 1 la 1 kg var nestins, la varul de calitatea a doua — cel putin 1,8 1, iar la cel de calitatea a treia

— cel putin 1,6 !

Stingerea varului se va arata m Cap. Alt, A.

Varul în bulgari (nestins) trebuie ferit de umezeala; de aceea depozitarea lui trebuie sa se faca în încaperi închise si pardosite. Pasta de var se pastreaza timp îndelungat în gropi de var acoperite cu un strat de nisip.

2. Ipsosul (STAS 545-54)

Acesta se obtine prin arderea ghipsului în cuptoare la tempera­tura de 100—300°C. Ipsosul este un liant aerian.

In functie de temperatura la care se face arderea, se obtin diverse

sorturi de ipsos si anume:                                   

—      ipsos de modelaj (ipsos alabastru), de culoare alba, care serve?te

la executarea ornamentelor de ipsos si la lucrari fine,   

—      ipsos de stucatura, de culoare alba sau cenusie deschisa, folosit

la imitatii de marmura si lucrari de stucatura;                    .

—      ipsos de constructii (ipsos de tencuiala), obtinut prin arderea ghipsului la temperatura de 180-200°C; are culoarea alba-cenusie sau galbuie si se foloseste —cu sau fara amestec de var —la prepa­rarea mortarelor pentru tencuieli si gleturi, cat si la confectionarea diverselor elemente prefabricate.    

Priza si întarirea ipsosului de constructii începe dupa ce  3   4 min’ si sfîrseste dupa 6—30 min, fiind însotite de ridicarea temperaturii si marirea volumului              

Ipsosul se livreaza în saci de hîrtie. Pe santier, ipsosul trebuie ferit de umezeala, deoarece la actiunea umezelii se degradeaza. Magaziile în care este tinut trebuie sa fie pardosite cu dusumele de lemn. Chiar daca aceste conditii sunt respectate, o depozitare mai îndelungata decat trei luni îl degradeaza in proportie de 30%.

Amestecata cu nisip si apa, argila formeaza mortare pentru ten­cuieli, pardoseli etc.

De asemenea, argila este utilizata si ca adaos la mortarele de ciment, avand rolul de a face mortarul mai plastic.

4. Cimentul

Cimentul este un liant de origine minerala, fabricat sub forma de pulbere fina, care amestecata cu apa face priza (se încheaga) si se intareste în timp, datorita transformarilor chimice pe care le suiera sub actiunea apei.

Trecerea cimentului de la starea plastica (pasta) la starea întarita are loc m doua etape:  

 prima etapa este priza cimentului, cu o durata de cîteva ore (m functie de sortul cimentului) si cu mare degajare de caldura- in aceasta perioada pasta de ciment îsi pierde elasticitatea;

— a doua etapa este întarirea cimentului, cu o durata mult mai mare timp in care  rezistenta cimentului creste continuu

Marca cimentului corespunde rezistentei de rupere la compresiune la zile de la confectionare, a cuburilor din mortar de ciment si nisip; ea se exprima în kg/cm2. Rezistenta cimentului este indi­cata asadar pnntr-o cifra care arata cu ce forta trebuie sa se apese pe fiecare centimetru patrat al fetei cubului, la 28 de zile de la confec­tionare, pentru a se produce ruperea lui la presa, prin compresiune.

Rezistenta cimentului depinde atît de compozitia lui, cît si de finetea pulberii, marca cimentului crescand pe masura ce pulberea este mai fina.                                           

a) Ciment portland (STAS 388-49). Se obtine prin macinarea fina a cimentului si prin adaos de nisip

In compozitia  sa. cimentul portland poate avea de asemenea adaosuri de tras si zgura granulata  Priza cimentului portland începe dupa circa o ora dupa circa 10 ore de la amestecarea lui cu apa           „

Cimentul portland fabricat în tara este de trei calitati, ciment pentru betoane simple si armate mai imnortante Cimentul P 400 este folosit la betoane armate monolite si prefabricate care trebuie sa aiba o rezistenta mai mare iar cimentul P 500 se foloseste cand se urmareste obtinerea rapida

a unor betoane de rezistenta mai mare

b) Ciment portland cu 15% adaosuri (STAS 1500 53) Acesta este un liant hidraulic mixt avind m compozitia sa  de 15% Pentru a se deosebi de cimentul portland obisnuit  cimenturi sunt notate cu ® (litera P intr-un cerc . Acest ciment se fabrica în trei calitati: ©Adaosurile care se introduc sunt urmatoarele tras zguia de furnal cenusa sau zgura de termocentrala, nisip silicios etc.

Caracteristicile cimentului portland cu 15% adaosuri sunt acele , ca si ale cimentului portland; el are aceleasi utilizare.

Cimentul M 300 poate fi folosit la betoane simple si armate de marca SE Cimentul M 400 poate fi utilizat la betoane armate monolite

Din cauza amestecului de zgura, cimentul  este mai rezistent la actiunea apelor agresive decit cel metalurgic.întarirea lui este mai înceata; în timpul prizei, dezvolta o cantitate de caldura foarte mica.

Se foloseste la betoane de marca redusa în mediu uscat sau în mediu umed, în constructii masive si în elemente prefabricate.

Nu trebuie sa fie utilizat pe timp friguros; la decofrare trebuie sa se tina seama ca are întarire lenta.

e) Ciment cu tras (STAS 1118-55). Se obtine prin macinarea fina a clincherului de ciment portland cu tras. Dupa continutul de tras, acest ciment este de doua calitati: ciment T 25, cu un adaos de 20—25% tras avînd marca 400; ciment T 40, cu un adaos, de 35—40% tras avînd marca 300.

Rezistentele acestor cimenturi sînt în faza initiala mai mici decît ale cimentului portland, iar degajarea de caldura în timpul prizei este foarte redusa.

Cimenturile cu tras nu sînt indicate la lucrarile pe timp friguros, din cauza ca au o rezistenta foarte mica la înghet-dezghet.

Betoanele confectionate cu acest ciment trebuie sa stea în per­manen?? în mediu umed, deoarece în mediu uscat fisureaza si se deterioreaza.

în afara de aceste sorturi de ciment, se mai fabrica si cimenturi de sonda, maritime si rutiere, cum si ciment alb.                                                                                     ’

Furnizare si depozitare. Cimentul se livreaza în saci de hîrtie de 50 kg sau în vrac (varsat). Pe saci este imprimata denumi­rea si marca cimentului; de asemenea, se indica adaosul si numele fabricii.

 

Stiri


Termopane ieftine in Bucuresti si Ilfov

Incepand cu anul 2017, Heracles Imob Srl. devine partener cu Preturi-termopane.ro, un proiect ce reprezinta o echipa cu peste 13 ani de experienta in executia si montajul tamplariei Pvc. si de aluminiu. dar si in montarea rulourilor de aluminiu si a oricarei lucrari conexe.

Preturi-termopane.ro, isi doreste sa devina principalul mijloc de informare pentru cei interesati de achizitia de tamplarie Pvc si de aluminiu cat si un instrument de baza in alegerea si achizitia a tamplariei Pvc.

Pentru detalii si preturi va rugam vizitati www.preturi-termopane.ro

...mai mult

LACURI SI VOPSELE PENTRU FINISAREA LEMNULUI

LACURI SI VOPSELE PENTRU FINISAREA LEMNULUI

Lacurile sînt solutii ale unor substante organice nevolatile capabile sa formeze, dupa aplicarea lor pe un suport, pelicule aderente si compacte. Sunt transparente, incolore sau slab colorate.  

...mai mult

Adezivi pentru industria lemnului

     ADEZIVI PENTRU INDUSTRIA LEMNULUI

In cadrul industriei de prelucrare a lemnului, asamblarea cu adezivi joaca un rol important, fiind folosita atît la fabricarea placilor cît si la asamblarea fixa a produselor finite din lemn.

...mai mult

Prepararea mortarelor

PREPARAREA MORTARELOR

Mortarele se prepara din nisip amestecat cu liant si cu apa. Aceste amestecuri au proprietatea de a se întari, capatand dupa un timp anumit o rezistenta importanta. In ce priveste mortarul proaspat, acesta trebuie sa adere bine la suprafata caramizii, a pietrei sau a betonului, sa aiba o culoare uniforma si o consistenta potrivita

...mai mult

Toate strile

Parteneri Materiale


...

Statii Beton Romania

Mai mult